„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze…” (Proverbele 22:6)

     Formarea unui copil este atât o provocare, cât și o recompensă. Prin modelarea sistemului lui de convingeri, îi ajuți creierul în dezvoltare să stabilească căi neuronale permanente care îi vor ghida creșterea morală și spirituală. Neurologii Andrew Newberg și Mark Robert Waldman, autorii cărții Born to Believe („Născut pentru a crede”), subliniază importanța perioadei cuprinse între șapte și zece ani. În acest răstimp, un copil are cea mai mare disponibilitate și capacitate să prindă conceptul unui Dumnezeu pe care nu Îl poate vedea, simți sau auzi. Newberg și Waldman sugerează, de asemenea, că instrumentul nostru cel mai eficient pentru a pune semințele credinței în această etapă este povestirea, nu predicarea sau moralizarea. Povestirile care încorporează principii divine, comportamente morale (curaj, credință, dragoste, compasiune și iertare) sunt ingrediente binevenite și ușor de digerat pentru construirea caracterului creștin. Povestirea a fost modul prin care Dumnezeu i-a instruit pe israeliți să-i învețe pe copiii lor căile și Cuvântul Său – și așa au apărut istorisirile despre Adam și Eva, Noe, Daniel, Estera, Samson, Rut și David… iar mai târziu, în căminele creștine, cele despre nașterea, viața, lucrarea, minunile, învățătura, moartea și învierea lui Hristos au stârnit inimile, interesul și imaginația, transmițând principii durabile, care schimbă vieția! Studiile arată că sistemele de convingeri ale adulților sunt puternic influențate de poveștile pe care le-au auzit în copilărie. Așadar, seamănă povestiri care vor deveni fundamentul caracterului lor și baza unei vieți de credință. În calitate de părinte, tutore sau profesor, este datoria ta să le încurajezi și să le stimulezi creierul în dezvoltare către convingeri sănătoase, decizii bune și un stil de viață evlavios!